Cum ajunge banul public la firma ta: angajare, lichidare, ordonanțare, plată

Când firma ta livrează un produs sau un serviciu unei autorități contractante, banul nu trece direct din buget în contul tău. El parcurge un circuit intern, reglementat strict, în care fiecare pas are un responsabil și un document propriu. A ști cum arată acest circuit te ajută să anticipezi de ce o factură stă «în lucru» chiar și atunci când nimeni nu contestă calitatea livrării.

Cele patru faze, pe scurt

Legea finanțelor publice stabilește că, în procesul execuției bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata [1]. Fiecare fază răspunde la o întrebare diferită despre banii instituției.

Angajarea este momentul în care instituția își asumă, printr-un act juridic, obligația de a plăti (de regulă contractul de achiziție semnat cu firma ta). Lichidarea este etapa de verificare: faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative [2]. Practic, aici se confruntă factura ta cu procesul-verbal de recepție sau cu situația de lucrări.

Ordonanțarea este pasul în care instituția confirmă oficial că poate plăti: se confirma ca livrarile de bunuri si de servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata [2]. Abia apoi urmează plata, definită ca actul final prin care institutia publica achita obligatiile sale fata de terti.

Cine semnează la fiecare pas

Execuția bugetară se sprijină pe o separare strictă de atribuții. Normele metodologice precizează că ordonatorii de credite sunt autorizați sa angajeze, sa lichideze și sa ordonanteze cheltuieli pe parcursul exercițiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate, iar plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poarta denumirea generica de contabil [3]. Practic, cel care aprobă cheltuiala nu este niciodată cel care mișcă banul efectiv.

Controlul financiar preventiv, punctul obligatoriu de trecere

Nicio ordonanțare nu ajunge la semnătura ordonatorului fără această verificare intermediară: nici o ordonantare de plată nu poate fi prezentată spre semnare ordonatorului de credite decât după ce persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv propriu a acordat viza [6]. Rolul acestei persoane este strict de conformitate: persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv propriu se asigura ca ordonantarile supuse vizei se referă la angajamente de cheltuieli deja vizate și ca sunt îndeplinite condițiile de lichidare a angajamentelor [7]. Dacă un document nu primește viza, dosarul se întoarce la faza de angajare, ceea ce înseamnă zile în plus până la plată.

Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026

Circuitul descris mai sus a fost reglementat mai bine de două decenii prin Ordinul 1.792/2002, abrogat odată cu intrarea în vigoare a noilor norme: «Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026» [4]. Noile norme, aprobate prin Ordinul 1.140/2025, au fost deja completate printr-un ordin ulterior, care actualizează inclusiv formularul de ordonanțare de plată folosit de instituții pentru fiecare beneficiar, cu rubrici pentru cod IBAN, cont și documente justificative [5].

Pentru firma ta, schimbarea de fond contează mai puțin decât principiul care rămâne neschimbat: patru faze, patru verificări, un singur moment în care banul chiar pleacă din trezorerie. Dacă vrei să înțelegi și partea de facturare electronică și TVA aferentă acestor contracte, vezi Contabilitatea contractelor publice: e-Factura, termenele de plată și TVA-ul. Iar dacă vrei să știi ce arată istoricul unei autorități contractante înainte să depui ofertă, raportul pe CUI îți dă un prim indiciu despre disciplina ei de plată.